CRS îşi reia activităţile şi cere răspunderea celor care au distrus CRS-ul

Miercuri, 7 martie a.c. la Vârşeţ în sala SCA „Luceafărul” în trecut „Petru Albu” s-a ţinut şedinţa Consiliului CRS, prezidată de preşedintele CRS Stevan Mihailov. Importanţa şi semnificaţia întâlnirii este deosebită şi prin prisma marcării simbolice a validării noii conduceri CRS, care reprezintă comunitatea în faţa instituţiilor, persoanelor fizice şi instituţiilor de stat, conform deciziei tribunalului din Vârşeţ.

La reuniunea Consiliu CRS din Vârşeţ au fost prezenţi 17 membri din 23 de membri (din Vârşeţ, Alibunar, Srediştea Mică, Satu Nou, Uzdin, Panciova, Biserica Albă, Covăciţa). Pe ordinea di zi au figurat mai multe puncte de importanţă majoră pentru continuitatea organizaţiei, organizarea, respectiv pentru comunitatea românească din Serbia.

Celor prezenţi, preşedintele CRS, Stevan Mihailov a prezentat succint sentinţa tribunalului din Vârşeţ, cu referinţă la procedura de reînregistrare a CRS-ului, care durează mai mult de un an de zile şi nu este în conformitate cu legislaţia în vigoare. În acest răstimp, s-a declanşat procedura de faliment a CRS din cauza datoriilor (impozite, credite, datorii) care se estimează la circa 5.000.000 dinari (din care doar 3.000.000 impozit). Astfel cea mai veche şi reprezentativă asociaţie românească din Serbia, riscă de a se stinge, adică să dispară. Consiliul CRS, adoptă hotărârea de a se adresa din nou tuturor instituţiilor din Serbia şi România în vederea soluţionării în regim de urgenţă a Comunităţii Românilor din Serbia.

Următorul punct pe ordinea de zi a fost stabilirea planului de colaborare cu ICR pe anul 2012, evocându-se colaborarea existentă în prezent, şi poiecte de viitor care au drept scop, păstrarea identităţii naţionale şi spirituale.

S-a remarcat importanţa colaborării CRS cu ICR din Bucureşti, iar asociaţia poate beneficia de trei proiecte culturale (concerte, expoziţii, piese de teatru) pe parcursul anului bugetar.

Când este vorba de DRRP, s-a elucidat situaţia actuală a comunităţii (blocarea conturilor) iar proiectele spre DRRP au fost depuse prin intermediul asociaţiilor sau societăţilor culturale, care sprijină CRS-ul şi cu recomandarea conducerii asociaţiei.

S-au amintit şi alte forme de colaborare cu Statul Român, respectiv, programul ARC, tabere de studenţi şi copii, cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice, şcoli de vară, înscrierea studenţilor în România etc.

Punctul patru pe ordinea de zi, stabilirea planului de activitate pe 2012, care este foarte ambiţios, în primul rând, vizează organizarea Congresului Românilor din Serbia ediţia a II-a la Vârşeţ sau Covăciţa, organizarea manifestărilor tradiţionale, festivalul copiilor, festivalul fanfarelor şi organizarea Adunării Generale a CRS-ului în viitorul apropiat.

La punctul diverse, s-au dat lămuriri cu privire la unele probleme, cu care în continuare se confruntă comunitatea şi modul de funcţionare a CRS-ului, respectiv filialelor când este vorba de organizare şi funcţionare.

Totodată Consiliul CRS a cerut răspunderea celor care au distrus Comunitatea Românilor din Serbia prin delapidare de fonduri.

Scopul primordial al Consiliului CRS este să ducă organizaţia pe culmi cât mai înalte când este vorba de păstrarea identitară şi spirituală a românilor din Serbia.