Vizita preşedintelui României, Traian Băsescu, în Serbia

Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit miercuri la Negotin cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Serbia, fiind primit cu ovaţii şi aplauze de peste 400 de vlahi/români, încrezători că şeful statului român, pe care l-au numit ‘împărat’, îi va ajuta în lupta lor pentru conservarea tradiţiilor, limbii şi culturii române.

Preşedintele Băsescu s-a întâlnit cu reprezentanţi ai organizaţiilor politice şi nonguvermântale din Timoc şi din Voivodina. Convorbirea a fost una foarte deschisă, unde s-a duscutat despre represiunile asupră persoanelor care conduc organizaţiile române/vlahe, despre crearea falsă a unor procese la tribunal şi la poliţie care durează deja câţiva ani. Despre amestecul statului şi al partidelor aflate la guvernare în alegerile pentru consilii naţionale. S-a discutat despre necesitatea şcolilor şi a mediilor in limba română şi despre atitudinea statului Român despre aceasta intrebere. Pe lângă preşedintele, au fost prezenţi şi secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, ambasadorul nounumit al României la Belgrd, E.S. dl. Daniel Banu şi ceilalţi reprezentanţi ai minorităţii naţionale române. Reprezentanţi ai minorităţii naţionale române au fost în componenţă-:
1.Draghișa Costandinovici - Societatea Românilor (Vlahilor) - ”Traian”
2.Dușan Pârvulovici - Comitetul pentru Drepturile Omului Nigotin
3.Dimitrie Crăciunovici - Mișcarea Democrată a Românilor din Serbia
4.Predrag Balașevici - Partia Democrată a Rumânilor din Serbia
5.Zavișa Jurj - Ariadnae Filum
6. Dragan Demici - Partia Democrata a Rumanilor din Serbia – Inițiativa Culturală Rumânească
7. Slavoliub Gațovici - Doctor în Istoria Românilor
8. Stevan Mihailov – Români Independenti din Serbia

Înaintea întâlnirii cu reprezentanţii comunităţii româneşti, şeful statului s-a întâlnit cu oficialităţile locale din Nigotin, în frunte cu primarul oraşului, Vlaico Gorgevici.

La această întrevedere presa nu a avut acces iar măsurile de securitate au fost extrem de riguroase. Oamenii care s-au adunat în faţa primăriei aveau păreri diferite despre vizita preşedintelui român. Dacă unii se declarau bucuroşi că pentru prima dată sunt vizitaţi de un şef de stat, alţii spuneau că lucrul acesta nu va schimba situaţia, aşa cum nici eventuala intrare în UE nu le-ar aduce vreo schimbare în viaţa cotidiană.

Şeful statului a fost primit într-un cinematograf din Nigotin, fiind întâmpinat cu aplauze şi ovaţii de vlahii/români, care au avut şi un afiş pe care au scris ‘Bine aţi venit, domnule preşedinte, în Timoc’.

La intrarea în sală a preşedintelui şi a soţiei sale, Maria, minoritarii români le-au pregătit un scurt moment artistic din partea formaţiei muzicale Misteria Carpatica. La final, Băsescu i-a rugat pe artişti să mai cânte o melodie.

‘Domnule Băsescu, vă iubim!’, a strigat unul dintre participanţi.

‘Vreau ca să vă spun că vizita dvs. astăzi, aici, în Timoc, este un eveniment istoric. Este foarte importantă pentru noi, pentru că, după sute de ani, când odată domnitorii Ţării Româneşti veneau şi construiau biserici în Timoc, pentru românii de aici, nu s-a mai făcut nicio vizită a vreunui şef de stat al ţării-mamă, România. Ne aflăm în zona Timocului, unde oficial şi real există 154 de sate sută la sută româneşti, 48 de localităţi mixte şi, în jur, dacă adunăm pe toţi locuitorii satelor şi localităţilor mixte, 300, până la 350.000 de români, încă, cu voia lui Dumnezeu, vorbitori de limba noastră’, a spus preotul Boian Alecsandrovici.

De altfel, preşedintele Băsescu a primit şi nişte cadouri, printre care o statuetă reprezentând un împărat roman (Galerius din Romuliana) din partea lui dr Predrag Balaşevici şi un album, dar şi o căciulă tradiţională din partea lui Zavișa Jurj. "Un împărat pentru un împărat", a spus dr. Balașevici cel care i-a oferit preşedintelui statuia.

Un reprezentant al studenţilor timoceni i-a adresat preşedintelui rugămintea să accepte o întrevedere cu aceştia. Un reprezentant al studenţilor timoceni i-a adresat preşedintelui rugămintea să accepte o întrevedere cu aceştia ‘Faceţi legătura cu Eugen Tomac, secretar de stat al Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni.’ a răspuns Traian Băsescu.

Unii dintre reprezentanţii comunităţii româneşti din Serbia i-au spus preşedintelui să nu creadă tot ce i se spune de la Belgrad, pentru că realitatea este alta.

‘Voi, românii, nu trebuie să ne lăsaţi, că suntem şi noi fraţii dvs.’, a spus un bătrân, care şi-a exprimat dorinţa ca măcar nepoţii lui să poată studia în limba română.

Mesajul preşedintelui a fost unul de încredere că situaţia lor se va rezolva şi că discuţiile pe care le-a avut zilele acestea cu omologul sârb, Boris Tadic, au arătat o deschidere către acest lucru. Băsescu a arătat disponibilitatea statului român de a-i susţine pe etnicii români din Serbia, atât în dorinţa lor de a avea şcoli în limba română, cât şi pentru a beneficia de slujbe religioase în limba maternă.

Înainte de a vizita Mălainiţa, președintele României s-a întâlnit în cladirea Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis cu Preasfinția Sa Preasfințitul Părinte Dr. Daniil Episcop al Daciei Felix, Preacucernicul Părinte pr. iconom stavrofor Boian Alexandrovici Vicar administrativ al Timocului și protopop al Daciei Ripensis şi cu preoţi Iel Buobu Lui parohul al parohiei de Horreum Margi și Isacova, Antonie Isac parohul parohiei din Bor și cu Sarian Raicovici diacon al parohiei de Horreum Margi și Isacova.

Vizita de stat a preşedintelui în Serbia s-a încheiat cu o vizită la Biserica din Mălainiţa, unde un grup de copii au oferit un mic moment artistic iar oamenii care l-au întâmpinat pe Traian Băsescu au vrut să dea mâna şi să se fotografieze cu el.

Un alt localnic a spus că se bucură de vizita preşedintelui Băsescu, pe care-l consideră ‘un om bun’.

Preşedintele Băsescu le-a promis timocenilor că o să mai vină să-i viziteze şi că o să stea o noapte, pentru a discuta şi a mânca alături de ei.

Sursa text: Timoc Press

Sursa poze: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni